La 1 Decembrie 2020 a intrat în vigoare Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.203, publicat în Monitorul Oficial nr. 1131 din 24 noiembrie 2020. Acesta a fost emis pentru aplicarea, la nivelul MApN, a prevederilor Strategiei naționale și a Planului național de acțiune privind implementarea Rezoluției 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2020-2023.
Gestionarea și monitorizarea implementării perspectivei de gen la nivelul MApN sunt asigurate de Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului (DRPCVP), prin Biroul managementul problematicii de gen.
Departamentului îi revine sarcina de a elabora Codul de conduită din perspectivă de gen și standardele de comportament în MApN, normele procedurale la nivelul ministerului cu privire la soluționarea plângerilor privind discriminarea de gen și actele de hărțuire sexuală.
De asemenea, asigură coordonarea activităților consilierilor de gen din MApN, organizează și coordonează instruiri, convocări de specialitate/reuniuni de informare și consultare cu aceștia, cel puțin o dată pe an.
Colaborarea cu structurile desemnate pentru instruirea personalului și a structurilor nominalizate să participe la misiuni în afara teritoriului național şi cu reprezentanții instituțiilor naționale cu responsabilități pe problematica implementării Rezoluției nr. 1.325/2000 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum şi reprezentarea MApN la conferințele/seminarele și grupurile de lucru, cu tema Femeile, pacea și securitatea reprezintă tot atribuţii ce revin DRPCVP.
Șeful Biroului managementul problematicii de gen este desemnat Punct focal național pentru domeniul problematicii de gen.
În scopul îndeplinirii responsabilităților MApN pentru implementarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune, comandanții/șefii structurilor militare, până la nivel batalion/similar inclusiv, desemnează, prin ordin de zi pe unitate, un consilier de gen, de regulă din rândul ofițerilor.
Acesta îndeplineşte atribuţii, precum:
♦ menține dialogul funcțional cu consilierul de gen desemnat la eșalonul superior și informează ierarhic despre eventualele situații excepționale privind problematica de gen identificate la nivelul structurii militare din care face parte;
♦ asigură instruirea de gen a întreg personalului din structura din care face parte, prin includerea temelor specifice în ședințele de lucru ale comandanților și/sau în pregătirile de comandament;
♦ asigură integrarea perspectivei de gen în procesul de planificare a operațiilor; ♦ asigură introducerea tematicii de gen pe agenda instruirii personalului în perioada de predislocare și contribuie activ la instruirea acestuia cu privire la principiile cuprinse în agenda Femeile, pacea și securitatea;
♦ sprijină inițiativele dezvoltate la nivelul organizației militare pe linia cooperării în domeniul implementării agendei Femeile, pacea și securitatea;
♦ participă la activitatea de promovare în mass-media militară sau civilă a importanței participării femeilor la toată aria de activități desfășurate la nivelul Forțelor Armate române, prin punerea la dispoziție a datelor/informațiilor pe problematica de gen structurilor/personalului cu atribuții de informare și relații publice din cadrul fiecărei unități militare.
Consilierii de gen desemnați la nivelul structurilor centrale mențin dialogul funcțional cu Biroul managementul problematicii de gen și sprijină punctul focal național cu datele necesare elaborării răspunsurilor MApN la solicitările primite de la organizațiile internaționale pe domeniul Femeile, pacea și securitatea.
Strategia națională și Planul național de acțiune privind implementarea Rezoluției 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) – Femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2020-2023 au fost aprobate prin HG nr. 561 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 667 din 28 iulie 2020.
Planul național de acțiune reprezintă instrumentul care stă la baza elaborării unor politici și direcții comune de implementare a RCSONU 1.325 (2000) folosit de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din România, precum și de alte instituții ale administrației centrale cu responsabilități în domeniu.
Agenda Femeile, pacea și securitatea constituie un instrument pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cât și de conflict, violență și securitate. Viziunea de ansamblu a agendei globale vizează atingerea egalității de gen, păcii și securității.
Pentru implementarea rezoluţiei ONU sunt stabilite patru obiective principale – integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate și apărare;
– creșterea reprezentării și participarea semnificativă a femeilor în negocierile de pace, procesele de mediere și în cadrul misiunilor de menținere a păcii;
– prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, hărțuire și violență sexuală bazate pe gen;
– colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a Agendei Femeile, pacea și securitatea , fiecare dintre acestea conţinând o serie de măsuri.
